Băi nene, ce face nevoia din tine. Te învață. Da` nu așa. Te-nvață de numa`! :)) Au dat căldurili, iar eu am fost o mică borșăriță de.. mică. În sensul în care nu exista prânz fără să mănânc un borș ca lumea făcut de bunica sau de mama: de legume, de sfeclă, cu pui, musai cu smântână, orice variantă era cu drag îmbrățișată. Problema după ce am ajuns la București e căăăă…. n-am mai mâncat zilnic, ci din când în când: ori găseam câte un rădăuțean ca lumea pe la restaurante/cantine, ori (nu dați cu pietre) punea mama la pachet – la borcănaș, discret, așa. 😀 Eh, de când cu…