#visÎndeplinit: Am fost copilot într-o mașină de curse!
De multe ori m-am întrebat: oare ce-o fi în mintea piloților de curse atunci când mai rămân câteva secunde până calcă accelerația la start? Cum s-o simți toată treaba asta din interiorul mașinii?
Și uite-așaaaa, ai grijă ce-ți dorești, că vine peste tine! :))… aveam să aflu week-endul trecut, la ultima etapă a Campionatului Național de Viteză în Coastă de la Brașov, unde 83 de piloți așteptau să plece din Livada Poștei ca să ajungă spre Poiana Brașov și să scoată cel mai bun timp.
Nu mi-era străin evenimentul; din 2018 până acum, am mai fost de câteva ori ca spectator.
Aaaaand… #dreamComeTrue! Am stat pe scaunul din dreapta șoferului, pentru prima oară în viața mea am fost ”copilot” într-o mașină de curse. 🙂
N-a fost orice fel de mașină, ci prima mașină electrică din România care participă la competiții de genul ăsta.
Ehh.. ditamai emoțiile și nerăbdarea pe capul meu. M-am echipat, mi-am pus casca și am urcat în mașină, nu înainte să fac cunoștință cu simpaticul Mihai Beldie, autorul Vroom Vroom Vlog pe care aveam să-l îndrăgesc mai târziu: a făcut totul să pară super relaxant.. asta pââână la primul viraj. 😀
Mi-am sunat mama, ca să fie sigură că-s bine, mi-am făcut un story cu Mihai pe instagram și.. i-am dat bice! 🙂
Cel mai hardcore, ca să vă faceți o idee, a fost virajul luat la o sută și ceva de km/h care arăta cam așa:
pe stânga – tot Brașovul, panoramă,
mai jos diitamai prăpastia…,
iar mașinuța furioasă în care te afli la câțiva centimetri de margine…
Well… ăla e momentul când inima ajunge în gât și începi să transpiri la greu. 😀
Odată ce-am ajuns în Poiană, arătam ca proaspăt ieșită de sub duș.
A fost un drum superb, cu muuulte virajeeee și din câte am înțeles, traseul din Brașov e în topul celor mai grele trasee de cursă, după cel de la Cheile Grădiștei și Rânca.
Până să ajungă toată lumea la finalul cursei, m-am luat la povești cu o parte dintre piloți.
Unii mai în vârstă, alții abia la început și.. Mihai, care e tânăr oricum, dar face asta de mic. 🙂 Pe lângă accidentele spectaculoase pe care mi le-au arătat pe telefon și din care au scăpat cu viață (le-am mulțumit că mi le-au arătat după ce am urcat traseul:))), mi-am dat seama imediat că nu ai cum să faci asta dacă n-ai pasiunea în sânge și dacă nu ești organizat. Și neînfricat. 🙂
E o combinație fericită de elemente.
Cum aflat și de cea mai scurtă carieră ca pilot:
un tip care timp de trei ani și-a pregătit mașina de curse, iar la prima lui ieșire, fix la primul viraj, și-a distrus mașina complet într-un accident. De atunci, nici că s-a mai întors. Cât a durat toată cariera lui? 3 secunde.
Ne-am distrat, ne-am șocat, am râs din nou, apoi am coborât în Brașov.
Și aici vine partea cea mai frumoasă, după adrenalină:
Mihai mi-a pus muzica de jazz la radioul din mașină, în timp ce de-o parte si de alta a traseului, o mulțime de oameni ne făceau cu mâna sau aplaudau… de la persoane în vârstă, copilași, femei, bărbați.. erau cu toții acolo, se bucurau de concurs și încurajau piloții.
Ăla a fost momentul în care am realizat cât de norocoasă sunt și câți au șansa să experimenteze așa ceva, când nu demult, eram și eu o gură-cască de pe margine. 🙂
Zgomotul ăla al motoarelor care se turează la maxim, mirosul de benzină care rămâne în urma mașinilor, liniuțele care se ”gravează” pe asfalt și avântul cu care pornesc piloții de la start ca să scoată cel mai bun timp sunt ca ingredientele dintr-o pastiluță mică de adrenalină care se cheamă spectacol și din care se înfruptă the adrenaline junkies. 🙂 Așa definesc eu ce se întâmplă acolo, în sporturile de genul ăsta.
Chapeau pentru experiența asta minunată oferită de #KauflandErallyteam and can`t wait to do it again! 🙂