
PUNTA CANA: Lagune spectaculoase ascunse – Indigenous Ecological Eyes Park
Dacă intri pe majoritatea site-urilor, probabil o să găsești la recomandări cele mai populare locuri. Și nu întotdeauna, cele mai populare locuri sunt neapărat și cele mai spectaculoase.
Așa că I took a chance: am zis că, dacă toate ”evadările”din resort sunt aranjate de diverse companii de turism, ia să îmi organizez eu una și singurică.



Zis și făcut. La vreo 20 km distanță de resortul în care am stat: Impressive Resort, se afla un loc spectaculos, cu ochiuri albastre în care ne puteam îmbăia și o pădure tropicală în care puteai întâlni peste 100 de specii de păsări, 500 de tipuri de plante, iguane și broaște țestoase în habitatul lor natural. 🙂






Nu înțelegeam de ce angajații din resort evitau să ne dea detalii despre acest loc, am făcut legătura mai târziu, cu ajutorul simpaticului nostru șofer de UBER. Despre el v-am povestit și în articolul ăsta. La călătoria asta i-am lăsat 5$ bacșis pentru o cursă de 10$, în semn de mulțumire pentru toate informațiile pe care ni le-a dat.
Indigeonous Eyes Ecological Park este una dintre rezervațiile naturale din Republica Dominicană; e proprietate privată care aparține de Grupo Puntacana Foundation.
Din primele secunde îți dai seama că e cineva care deține toată treabă, pentru că treci de niște bariere și totul este foarte bine pus la punct și îngrijit.
Sunt 1500 de hectare de păduri tropicale și pământuri dedicate conservării, cercetărilor științifice și recreației.
Poți plăti intrarea direct acolo sau pe internet.
Costă 50$ și ai parte de vreo două ore jumate de plimbare prin pădure și 5 lagune din cele 12 în care poți înota și un peisaj de vis:)





Istoricii au descoperit aici că indienii Taíno, cei care au locuit pe insulă înainte de columbieni, se refereau la lagune ca la niște ”ochi” pentru forma lor aparte. De aceea, rezerva e intitulată: “Ojos Indígenas” sau, în engleză: “Indigenous Eyes.”
Am făcut poze cu cuiburi de termite imense, copaci tropicali spectaculoși, am înotat cu vesta în lagună și am avut parte și de o premieră acolo: ni s-a furat telefonul!:)))

Eram doi, când au început să se mai adune câțiva turiști: un cuplu și o familie cu copii.
Habar nu avem cine dintre ei l-a șterpelit, pentru că în ziua aia am intrat maximum 12 turiști pe acolo. Cert e că l-am lăsat pe băncuța care apare și în reclamele din Punta Cana. :)) Și când am ieșit din apă, nu l-am mai găsit pe bancă.
Băiatul de la intrare a fost minunat, a zis că au mai fost cazuri să confunde telefoanele și să le aducă înapoi, dar niciunul de furt.
Ne-a dat wi-fi, a făcut tot posibilul să îl recuperăm – cât i-a stat lui în putință, dar în zadar. Cineva a făcut post de la internet pentru următoarele 5 zile și n-am fost eu aia. :))
Așa că, oriunde mergeți în lumea asta, țineți aproape bunurile. It can happen anywhere. Chiar și într-un grup restrâns.
Și ca o mică paranteză, am aflat de la șoferul nostru de Uber că proprietarul Punta Cana (efectiv, al orașului) și al proprietății de sute de hectare de mai sus e dominicanul Frank R. Rainieri. Al lui e și aeroportul din Punta Cana. Se spune că din 1970, de când a început să își construiască ”imperiul”, localnicii rămași, cei care nu au vrut să își părăsească teritoriile, ar fi fost uciși și niciun post local de radio sau televiziuni n-ar fi avut curajul să zică ceva.
De aici am înțeles ulterior și reticența celor de la resort în a-i promova locurile.
Dincolo de incidentul cu telefonul, călătoria aia de jumătate de zi n-o să fie uitată curând.
Dacă vă aflați în Republica Dominicană, go for Indigenous Eyes Ecological Park. Merită. De stat, plimbat și bălăcit măcar vreo 6 ore. 🙂


